Thomas Edison

Thomas Edison

Născut în Ohio, în 1847, Thomas Edison a obţinut primul său brevet de invenţie  la vârsta de 22 ani. Ultimul său brevet fost obţinut la doi ani după moartea sa, în 1933. A avut 1.093 de brevete în SUA şi 1.200 de brevete în alte ţări. Biografii săi spun că Edison realiza, în medie, o invenţie la fiecare două săptămâni.

Cele mai multe dintre invenţiile lui Edison se încadrează în următoarele categorii principale: baterii, becuri electrice, fonografe şi sisteme de înregistrare a sunetului, ciment, invenţii miniere, telegraf şi telefon.

Câteva din invenţiile mai puţin cunoscute ale lui Edison:

1. Maşina de înregistrat voturi

Era operator de telegraf când a primit primul brevet pentru o maşină care înregistra voturi. Un prieten  de al său, un alt operator de telegraf- Dewitt Roberts – a cumpărat maşina cu 100 de dolari şi a luat-o la Washington. Politicienii nu au fost de acord cu folosirea invenţiei.

2. Maşina de imprimat

Edison a inventat strămoşul tehncii de tatuaj. Această maşină a fost brevetată în 1876. A folosit o tijă de evacuare cu un ac de oţel pentru a perfora hârtia, în scopul imprimării. În 1891, artistul de tatuaje Samuel O’Reilly a obţinut primul brevet pentru o masina de tatuaj – un dispozitiv care a avut la bază invenţia lui Edison.

3. Separatorul magnetic de fier

Probabil, cel mai mare eşec financiar din cariera lui Edison a fost separatorul magnetic de fier-minereu. Ideea a fost experimentată în intervalul 1880-1890. A folosit magneţi pentru a separa fierul de minereu, respectiv minereuri uşoare. A obţinut drepturile de exploatare pentru 145 de mine, proiectul pilot fiind stabilit la mina Ogden în New Jersey. În final, proiectul a fost abandonat.

4. Cititorul de contor

Pentru a factura consumatorii, Edison a brevetat aparatul Webermeter în 1881. Webermeter-ul conţinea două sau patru celule electrolitice cu zinc  la ambii electrozi şi o soluţie de sulfat de zinc. Zincul era transferat de la un electrod la altul, având o rată stabilită de electricitate. Cititorul de contor a eliminat celulele electrolitice, la fiecare lectură pentru facturare, înlocuindu-le cu altele noi.

5. Metoda de conservarea fructelor

În 1881, Edison a depus o cerere de a breveta metoda prin care sunt păstrate fructele, legumele sau alte substanţe organice într-un vas de sticlă. O altă invenţie legată de alimente şi hârtia de ceară, a fost înregistrată în Franţa, în 1851, când Edison era doar un copil. Ulterior, Edison a folosit hârtia de ceară în lucrarea sa de înregistrare a sunetului.

6. Maşina electrică

Edison a crezut că maşinile pot fi alimentate electric. În 1899 a început să dezvolte o baterie alcalină de stocare a puterii. Edison a renunţat la proiect, după aproximativ 10 ani, în condiţiile în care benzina nu era o problemă. Dar lucrarea lui Edison nu a fost în zadar – bateriile au fost folosite în farurile minerilor, semnalele de cale ferată si geamandurile marine.

7. Casa din beton

Planul lui Edison a fost de a turna betonul în forme mari de lemn de mărimea şi forma unei case. O casa din beton, cu ţevi laminate, sanitare, chiar şi cu o cadă de baie, urma să coste aproximativ 1.200 dolari, o treime din preţul unei case construite în mod normal. Matriţele şi echipamentele necesare pentru a construi casele reprezentau o investiţie uriaşă. În 1917, o companie a construit 11 case de beton. Nu au avut succesul scontat.

8. Mobila din beton

Linia de mobilier din beton avea un fel de finisaj care imita mobilierul de lemn. El a susţinut că  putea mobila o casă întreagă pentru mai puţin de 200 de dolari. În 1911, compania lui Edison a modelat un pian, o cadă de baie şi dulapuri.

9. Păpuşa vorbitoare

Odată ce Edison a patentat fonograful , el a început să se gândească şi la modalităţile de a-l folosi. Fonograful  a fost introdus într-o carcasă, în pieptul unei păpuşi. Din păcate, papuşa vorbitoare nu a avut tehnologi pentru a fi executată în producţie de masă.

10. Duhul din telefon

Având  telefonul şi telegraful, Edison anunţa în octombrie 1920 că are în lucru o maşină cpabilă să comunice cu lumea spiritelor. Ulterior, iventatorul, el însuşi un agnostic, a recunoscut că nu a avut nici o idee legată de lumea spiritelor.